Părerea mea despre… „Limanul Iluzoriu” de Nicolae Baltă, de la Editura Letras

În Limanul Iluzoriu, personajul din Sfârșit de martie continuă descrierea vieții lui – de data aceasta la persoana I singular –, a întâmplărilor, stărilor și emoțiilor sale din ultimul an de liceu.

Sleit de puteri – a slăbit vreo 10 kilograme în ultima vreme, mai ales în lunile dinaintea examenului de bacalaureat și al concursului de admitere –, personajul principal rememorează în Limanul Iluzoriu ultimele șase luni ale anului 1980 și primele șase-șapte luni ale lui 1981.

Din nou, mie mi se pare că cele descrise sunt fapte cât se poate de normale pentru un adolescent în ultimul an de liceu care se pregătește pentru cele două mari examene ale vieții: bacalaureatul și admiterea la facultate. Deși sunt lucruri care ni se întâmplă tuturor, tragedia este că personajului nostru i se întâmplă prea multe în decursul unei perioade atât de scurte. Pur și simplu, am simțit eu, nu mai are nici timpul să respire pentru că mereu mai apare câte ceva în viața lui. Ori, în aceste condiții, să mai și înveți, este într-adevăr o mare provocare.

Elevul lucrează mult, citește studii, se pregătește foarte conștiincios pentru examene, dar, după o depresie provocată de o decepție sentimentală, urmează o perioadă de stagnare totală. „Abandonasem cititul și scrisul și m-am gândit atunci că depinsesem întotdeauna de altcineva pentru a putea lucra și a mă simți bine.” spune el.

Totuși, își revine destul de repede și continuă învățatul destul de serios. Dar aceste suișuri și coborâșuri se vor repeta de foarte multe ori (și) în decursul acestui an.

Este de lăudat că totuși nu dezarmează. Caută ajutor de specialitate. Elevul este însă bulversat de părerile diferite ale doctorilor. Unul dintre ei îi spune că „totul depinde de mine, de controlul meu asupra reacțiilor afectiv-emoționale” și că ceea ce are el este o simplă psihastenie. Altul îi spune că trebuie să se interneze în spital, aceasta însemnând că va trebui să se supună unui tratament medicamentos. Este gata să-l asculte pe cel din urmă, să se interneze în spital. Se duce la acel doctor pentru o consultație, vorbește cu el, dar își schimbă hotărârea la simpla vedere a interioarelor saloanelor de spital. În plus, i se pare că o internare înseamnă de fapt un fel de detenție și că boala lui s-ar amplifica pentru că ar sta într-un pat, într-un salon, între pereții spitalului. Cum iese pe porțile edificiului se simte un alt om. Un om liber și optimist, hotărât să învețe cât mai mult.

Tema învățatului revine mereu în poveștile personajului. Este îngrijorat că nu învață destul, că știe atât de puțin, că își pierde uneori timpul din cauza stărilor pe care le are și că nu va reuși să intre la facultate. Are deseori stări de teamă, de neliniște, de îngrijorare. Nu e de mirare. Pe vremea aceea, și sunt sigur că nu numai atunci, examenele de admitere erau un fel de „totul sau nimic”. Dacă picai și erai băiat, erai luat în armată. Mai pierdeai încă cel puțin doi ani până să poți participa din nou la concursul de admitere. Îl înțeleg atât de bine pe elevul din ultimul an de liceu, eroul din Limanul Iluzoriu. Și aceasta pentru că Nicolae Baltă îi descrie atât de bine stările, gândurile, emoțiile, trăirile.

În acest roman aflăm câteva dintre diagnosticele ce i s-au pus elevului de-a lungul timpului, cum ar fi „stare asteno-depresivă”, „nevroză obsesivo-fobică și stare discordantă” sau „psihastenie cu decompensare anxios-depresivă”. De aceea, el simte că nu știe niciodată cu ce boală se confruntă de fapt. Totuși, unul dintre medici – cel care i-a dat diagnosticul de psihastenie –, l-a asigurat că este o boală vindecabilă, care o să dispară odată cu înaintarea în vârstă.

Dar tânărul, deocamdată, nu se simte bine. Are perioade mai bune, dar și foarte rele. Scriitorul Nicolae Baltă ne pune, cred eu, din nou pe gânduri: oare ce îl supără de fapt pe elevul nostru? Poate nu știm cu exactitate ce anume i-au declanșat stările lui, dar putem bănui ce le întreține. Este oare eșecul în dragoste sau este teama de eșec la concursul de admitere? Sau amândouă?

La fel ca Borderline și Sfârșit de martie, romanul Limanul Iluzoriu de Nicolae Baltă va fi apreciat de cei interesați de fascinanta minte omenească. Eu recomand toate cărțile scriitorului Nicolae Baltă.

Romanele Borderline și Sfârșit de martie se pot achiziționa de la Librăria Coresi:

Romanul Limanul Iluzoriu se poate achiziționa de la Editura Letras:

https://letras.ro/?s=Nicolae+Balta

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s