Părerea mea despre… „Doamna Bovary” de Gustave Flaubert

La început de an, am simțit că vreau să mă întorc în timp. Așa că am citit Doamna Bovary de Gustave Flaubert (mai multe informații despre scriitor găsiți aici și aici).

Exemplarul citit de mine a apărut în 1983 la Editura Eminescu. Ce multe s-au schimbat de atunci! Ce frumoase sunt acum coperțile cărților, ce hârtie groasă au atât coperțile cât și paginile din interior, ce ușor avem acum acces la multe cărți, la aproape orice cărți ne dorim. Eu sper ca peste timp cartea tipărită să nu dispară în totalitate. Unele ziare au dispărut, nu mai au decât ediții online. Dar sunt optimist. De exemplu, discurile de vinil dispăruseră și ele, însă au revenit, se fabrică din nou și sper să nu dispară nici ele niciodată, așa cum sper să nu dispară nici cărțile tipărite.

Doamna Bovary, romanul de debut al lui Gustave Flaubert, a fost publicat acum 165 de ani, în 1856, și este considerat în zilele noastre o capodoperă a scriitorului, deși, la vremea publicării, părerile au fost cu totul diferite. A avut loc chiar un proces împotriva scriitorului, pentru obscenitate, dar a fost achitat, rezultatul fiind că povestea a devenit cunoscută de și mai multă lume.

Nu am să vă povestesc acum romanul. Sunt sigur că mulți l-ați citit. Dacă nu, vă invit s-o faceți. Este unul din romanele de bază, cred eu, ale literaturii franceze și universale.

Este interesant să vezi cum se trăia la mijlocul secolului al XIX-lea. O viață simplă la prima vedere. Oamenii erau ocupați cel mai mult cu agricultura, cu creșterea animalelor și cu comerțul. Timpul liber se petrecea brodând, cosând, călărind, citind sau cântând. Transportul de bază era cu calești trase de cai. Existau artere principale în orașe, probabil acoperite cu asfalt, care tocmai începuse prin anii 1830 să fie folosit, în Franța, pentru drumuri. Sunt multe lucruri care au dispărut, dar fascinant este, pentru mine cel puțin, să constați că multe lucruri sunt la fel și acum, sau schimbate foarte puțin, poate modernizate. De exemplu, meserii ca farmacist și medic erau și pe atunci. Și, așa cum spunea farmacistul Homais medicului nou venit în satul lui, chiar existau probleme: „Domnule Bovary, o să aveți de luptat cu multe prejudecăți; cu multe deprinderi înrădăcinate, de care se vor izbi zilnic toate sforțările științei dumneavoastră, căci oamenii mai recurg la masle (culoare la jocul de cărți, n.m.), la moaște, la preot, în loc să vină de-a dreptul la medic sau la farmacist.” Vorba venerabilului scriitor Dan Brudariu: „Nimic nou sub soare.”

Desigur că se pot spune multe despre Doamna Bovary. Eu, un simplu cititor, am observat niște lucruri care probabil că sunt aceleași de când e lumea: dragostea nu este întotdeauna o stradă cu dublu sens; nu toți oamenii au norocul să aibă părinți iubitori; obținerea de foloase materiale, cât mai ușor posibil, fără prea multă muncă, este o „meserie” veche; ipocrizia, imoralitatea și ilegalitatea nu sunt fenomene de-abia inventate; plapuma a fost încă de pe vremuri prea mică pentru unii oameni.

Mă întreb oare cu ce gânduri vor citi oamenii de peste o sută sau două sute de ani cărțile scrise în zilele noastre. Vor avea ei acea nostalgie care te încearcă acum citind cărți vechi? Care sunt oare cărțile scrise în prezent care vor dăinui peste ani și vor fi etichetate ca fiind capodopere? Despre ce subiecte sunt ele? Tot despre dragoste? Sau despre politică, religie, sport, tehnologie sau cine știe ce alt subiect? Romanul Doamna Bovary a fost ecranizat de mai multe ori, printre care două lung metraje au fost lansate în anii 1991 și 2014.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s