Viorel Neacșu spune despre această primă carte a lui de la Librăria Coresi: „Am scris poveștile din paginile următoare așa cum le-am trăit. Momentele bizare care apar ici-colo au fost reale, au făcut parte din aceeași regie, care nu e întotdeauna a noastră. Nu le-⁠am înțeles; și s-au așezat și au rămas în mintea mea. Vă invit ca dumneavoastră, citind, să căutați înțelesul acelor ciudățenii și să le găsiți un tâlc.”

În opinia mea, Aici, cu gândul spre dincolo este o colecție de 17 scurte povestiri destul de triste. Unele sunt triste pentru că se termină cu pierderi de vieți. Altele pentru că se termină cu pierderi de idealuri, cum ar fi „Frumusețe în Provence”, o istorioară începută într-un tren oarecare. Este o poveste care mie mi-a plăcut foarte mult. Viorel Neacșu îmi dovedește că este un povestitor fantastic. Scrie ceea ce gândește secundă cu secundă, scrie exact ceea ce se petrece în mintea unui om, cu amănunte, cu întrebări, dileme, scenarii, îndoieli, zbuciumări. M-am regăsit sută la sută în această întâmplare. Ceva asemănător mi s-a întâmplat și mie de foarte multe ori în tinerețe. Numai că eu n-aș fi putut descrie atât de exact și frumos o iubire platonică apărută instantaneu la vederea unei frumuseți. Felicitări Viorel Neacșu pentru această povestire, dar și pentru altele care mi-au plăcut foarte mult!

„La ziua unchiului Sandu” este o povestire scrisă cu un ton deosebit față de majoritatea celorlalte. Totul se întâmplă, așa cum titlul o sugerează, la serbarea zilei de naștere a unchiului soției lui Manole, personaj care apare în mai toate povestirile, foarte interesant, uneori ca narator, deci la persoana întâi, alteori vorbindu-se despre el la persoana a treia. Această scurtă nuvelă ar putea sta foarte bine la baza unei scenete umoristice. Da, Viorel Neacșu, am zâmbit și chiar am râs de mai multe ori, nu doar „o dată sau de două ori” cum ne-ați prevenit că poate o vom face citind povestirile trăite de dumneavoastră. Aceasta este una dintre favoritele mele.

„La o cafea” este o abordare interesantă a unui dialog dintre două personaje, Dinu și naratorul, probabil Manole, în care nu există linii de dialog sau ghilimele care să delimiteze cine și ce spune, ci totul este scris într-un singur paragraf de la cap la coadă. Cu foarte puțin efort, pentru că totul vine de la sine, poți înțelege care propoziții aparțin cărui personaj. Este ca și în acele texte de pe net în care ni se demonstrează că mintea omenească nu citește fiecare literă a unui cuvânt, ci mai degrabă ghicește dintr-o privire, înțelegând sensul chiar dacă unele litere sunt înlocuite cu cifre. De exemplu, ca în textul următor: V10r3l N34c5u 3s73 un f04r73 8un 5cr1170r.

Cartea este o lectură plăcută în anumite momente din viață, poate nu neapărat înainte de culcare, când ar putea contribui la imaginația noastră și la vise mai puțin plăcute. Eu, de exemplu, am citit cartea în avion, unde nu prea pot să dorm, și mi-a picat bine.

Până la sfârșitul anului, prețul fiecărei cărți de la Librăria Coresi este redus cu 20%. O carte este un cadou frumos pentru suflet. Vă invit la lectură sau la a face cadouri celor îndrăgostiți de lectură.

Cartea se poate achiziționa de la Librăria Coresi și o recomand cu drag:

https://www.librariacoresi.ro/shop?&search=viorel%20neacșu